Istoricul comunei
Comuna Surdila Greci a luat fiinta in anul 1858, avand in componenta sa patru sate: Surdila Greci, Faurei, Vizireni si catunul Gara Faurei. Aceasta componenta a luat sfarsit in 1926, cand cele trei sate s-au desprins formand localitati de sine statatoare, iar din anul 1950 isi pastreaza actuala forma, cu satele: Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi si Horia.
In jurul anului 1840 traia in aceste locuri un proprietar de origine greaca, venit de la Constantinopol, Gheorghe Greceanu, care avea o mosie in suprafata de aproximativ 3000 ha, cumparata de la o manastire. Pe la 1845, in jurul conacului, aflat pe malul de sud al baltii Bratesu, se aflau 18 bordeie, in care locuiau familiile de clacasi si servitori de pe mosie.
Despre felul cum si-a luat numele satul, batranii povestesc ca mosia boierului Gheorghe Greceanu era asa de intinsa ca mergeai zile intregi fara sa vezi vreun om sau sa auzi vreun zgomot. Era ceva surd, de aceea oamenii numeau mosia “Surda Greceanului”, si de aici i s-a zis Surdila Greci. Gheorghe Greceanu vinde mosia unui alt proprietar, anume Enache Dumitrescu, care atrage pe mosia sa 57 de clacasi din satele vecine: Strambu, Smardan, Vizireni, Faurei Vechi, Urziceni si altele, care primesc locuri de casa si asupra carora, prin Legea de la 1864, devin proprietari.
Astazi, comuna are in componenta sa patru sate: Surdila Greci, strabatut de drumul national DN 2B, Faurei Sat, Horia si Bratesu Vechi. Localitatea Faurei Sat se afla la o distanta de 2 km nord fata de DN 2B si la 5 km fata de satul resedinta de comuna, Surdila Greci. Bratesu Vechi este situat la o distanta de 1 km sud fata de DN 2B si la 4 km departare de satul resedinta de comuna (pe traseul DN 2B), respectiv 3,2 km (pe traseul DC 329), iar satul Horia se afla la o distanta de 7 km fata de Surdila Greci.
Toate cele patru sate componente ale comunei se afla la o distanta cuprinsa intre 3 si 6 km fata de gara Faurei, unul dintre cele mai importante noduri feroviare din tara. Teritoriul administrativ al Comunei Surdila Greci se intinde pe o suprafata de 9.000 ha, din care 8.355 ha teren extravilan si 645 ha teren intravilan.
In urma constituirii celor 8 regiuni de dezvoltare, comuna Surdila Greci, ca si comuna componenta a judetului Braila, face parte din Regiunea de dezvoltare 2 Sud-Est.
Un eveniment de o deosebita importanta locala si nationala este participarea Comunei Surdila Greci, prin locuitorii sai, la Razboiul de Independenta si la Primul Razboi Mondial. Astfel, in memoria eroilor locali, si ca un gest de recunostinta si amintire vesnica pentru jertfa acestora, la 1 mai 1924, prin contributia unui comitet de initiativa particular format din 17 persoane, asa cum reiese si dintr-una din placile comemorative inserate pe monument, este inaugurat “Monumentul eroilor 1877 – 1878, 1916 – 1919”. „Monumentul eroilor 1877-1878, 1916-1919”, este un monument istoric cu caracter memorial, inscris in Lista Monumentelor istorice din Romania, sub nr. cod BR-IV-m-B-02180, infatisand un vultur in pozitia stand in picioare, cu aripile larg deschise.
Singurele imagini si marturii referitoare la monument si amplasamentul acestuia provin din lucrarea “Monografia Comunei Surdila Greci”, scrisa de invatatorul Stanica R. Popescu, editata la Ramnicu Sarat in anul 1936, la Tipografia Poporul, a lui I. Constantiniu. Din analiza acestora, coroborate cu informatiile din arhiva Prefecturii Braila, rezulta ca monumentul a fost ridicat in curtea corpului II de scoala, lateral stanga, pe un teren viran, imprejmuit cu gard de sipci de lemn, fiind construit din piatra si marmura, de catre I.N. Renieris, din Galati.
Prezentare geografică
Comuna Surdila Greci este situata la aproximativ 67 km vest de municipiul Braila, de-a lungul drumului national DN 2B si se invecineaza la nord cu comuna Jirlau si orasul Faurei, la sud cu comuna Ulmu si judetul Buzau (comunele C.A. Rosetti si Rusetu), la vest cu judetul Buzau (comuna C.A. Rosetti), iar la est cu comuna Surdila – Gaiseanca.
Relieful si reteau hidrografica
Geografic, comuna Surdila Greci se afla la confluenta Campiei Brailei cu Campia Buzaului, delimitate de linia Faurei – Ulmu, si apartine din punct de vedere geomorfologic unitatii majore Campia Brailei, subunitatea Campia Faurei. Campia Brailei se dezvolta intre raul Buzau, la nord, si paraul Calmatui, la sud, pana la Lunca Dunarii, spre est.
Principalele cursuri de apa din teritoriu sunt: raul Buzau si paraul Buzoel, care a luat nastere ca urmare a revarsarilor raului Buzau, fiind intretinut si prin colectarea apelor pluviale. Raul Buzau are un curs foarte meandrat insotit de o lunca larga, cu o albie minora de 50-70 m latime si adancime de 0,5-3,0 m. Caracteristic pentru aceasta campie este prezenta a numeroase cursuri parasite, albii divagante -„buzoele”- si terenuri mlastinoase prin care se stabileau legaturi periodice intre raul Buzau si Calmatui. Prezenta unor aluviuni grosiere la baza luncii Calmatuiului, care nu ar fi putut fi depuse de un rau cu obarsia in campie, ci de unul cu originea in Carpati, a condus la ideea ca raul Buzau ar fi curs intr-o perioada anterioara pe actuala vale a Calmatuiului.
Paraul Buzoel, prin care apele revarsate ale raului Buzau se scurgeau in raul Calmatui, tranziteaza, ca un curs firav, teritoriul comunei Surdila Greci de la V la E. Acesta are o albie puternic colmatata datorita pantei reduse si coeficientului mare de sinuozitate, iar cand alimentarea este redusa, rezumandu-se doar la cea subterana si pluviala, albia majora ajunge sa se identifice cu cea minora, avand o latime care variaza intre 20-25 m.
Datorita indiguirii raului Buzau, dar si conditiilor climatice din ultimii ani, verile lipsite complet sau cu foarte putine precipitatii si cu temperaturi extreme ce ajung si la peste 40 grade Celsius, acest curs firav de apa a secat in vara anului 2007, realimentandu-se incepand cu anul 2009.
Clima
In zona comunei Surdila Greci este temperat continentala, caracterizata de variatiile mari de temperatura intre vara si iarna. Temperatura medie multianuala este de +12-14°C. Vantul dominant este crivatul, care sufla cu intensitate moderata din directia NE. Cantitatea medie anuala de precipitatii este sub 400 mm.
Resursele naturale
– zacaminte de argila marnoasa cu inalt grad de refractaritate, utilizate la fabricarea caramizilor,
– energia eoliana. In aceasta zona intensitatea vantului este foarte mare si pe aproape intreaga perioada a anului.
– prospectiunile ultimilor ani au scos la ivela existenta unor zacaminte foarte bogate de gaze naturale.
Flora si fauna
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole, cu vegetatie de cultura in proportie de 90%, ponderea detinand-o culturile cerealiere.
Se gasesc si ramasite de stepa, pe pajistile naturale, precum si pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie. In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee ca: negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatic. Mai cresc: traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, levantica, cimbrisorul, holera, coltii babei, diferite specii de scaieti. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin: porumbar, specii de maces, macris etc.
Exista si o vegetaţie halofila (paşune) reprezentata de ierburi marunte, cu tulpina groasa, roşie şi plina de apa, cum sunt: ghirimul, saracica, rogoz de saratura, patlagina, limba peştelui, branca.
In lunca Buzaului se dezvolta salciile, rachitele, plopul negru canadian, migdalul pitic, catina roşie şi alba.
Dintre mamiferele ce-si duc viata mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popandau, harciog, soarece de camp, soarece de stepa, iepure de camp. Dintre pasari se intalnesc: turturele, potarnichi, fazani, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat. In stepa, si chiar in localitati, traiesc grauri si ciori negre, care si-au marit considerabil numarul.
Populatia si teritoriul administrativ
Cele patru sate componente ale comunei au un numar de 568 gospodarii si o populatie de 1515 locuitori, potrivit ultimelor date statistice, structurata astfel:
- Surdila Greci: 618 persoane, din care 281 barbati si 337 femei,
- Bratesu Vechi: 104 persoane, din care 47 barbati si 57 femei,
- Faurei Sat: 381 persoane, din care 171 barbati si 210 femei,
- Horia: 412 persoane, din care 201 barbati si 211 femei.
Din totalul teritoriului administrativ al comunei de 9.000 ha, terenurile pe categorii de folosinta se impart astfel:
– arabil = 6.713,00 ha,
– pasuni = 621,00 ha,
– vii = 20,00 ha,
– livezi = 149,00 ha,
– paduri = 852,00 ha,
– neproductiv = 99,00 ha,
– ape = 139,00 ha,
– drumuri si cai ferate = 225,00 ha,
– c.c. = 182,00 ha.
Reteaua de comunicatii
La nivelul comunei Surdila Greci, reteau de drumuri este de aproximativ 45 km, din care:
- DN 2B – 8,5 km,
- DJ 203 – 9,5 km,
- DC-uri – 6,21 km, din care sunt asfaltati peste 3,5 km.
- Strazi interioare – 21 km, asfaltate in proportie de peste 85% .
Infrastructura de invatamant
Din punct de vedere a infrastructurii de invatamant, actul educational se desfasoara in patru corpuri de cladire in care functioneaza:
– Scola Gimnaziala Surdila Greci,
– Gradinita cu Program Normal Surdila Greci,
– Gradinita Faurei Sat,
– Scoala cu clasele I-IV si Gradinita Horia.
Scoala Gimnaziala Surdila Greci a luat fiinta in anul 1860. Actualul local al scolii are sase sali de clasa, o cancelarie, un cabinet al Directorului si un laborator de informatica, fiind renovata in proportie de 75% prin fonduri ale Bancii Mondiale, in anul 2003. Tot in incinta curtii scolii functioneaza un Centru de Informare si Documentare a cetateanului, infiintat in anul 2008.
Corpul de cladire in care functioneaza Gradinita cu Program Normal Surdila Greci are patru sali de clasa, dar isi desfasoara activitatea intr-o singura sala de clasa in regim de grupe simultane, sub indrumarea unui singur cadru didactic.
Scoala cu clasele I – IV Faurei Sat a luat fiinta in anul 1842, iar actualul corp de cladire a fost construit in anul 1904, avand doua sali de clasa si o cancelarie.
Incepand cu anul scolar 2018 – 2019, in aceasta cladire functioneaza numai gradinita, in regim de grupe simultane, scoala fiind desfiintata din cauza numarului foarte mic de copii.
Scoala cu clasele I – IV Horia dispune de doua sali de clasa si o cancelarie. Intr-una isi desfasoara activitatea elevii claselor I –IV, in regim de clase simultane, iar in cealalta gradinita.
Unitati de cult
Unitati sanitare
Locuitorii comunei Surdila Greci sunt in procent de 100% ortodocsi si, in consecinta, la nivelul comunei isi desfasoara misiunea patru Biserici ortodoxe, cate una in fiecare sat:
- Biserica cu hramul “Sfintii Trei Ierarhi” din localitatea Surdila Greci, construita in perioada 1899 – 1902,
- Biserica cu hramul “Sfantul Nicolae” din localitatea Faurei Sat, construita in anul 1843,
- Biserica cu hramul “Sfantul Ilie Tesviteanul” din localitatea Horia, data in folosinta in anul 1999. Pana la aceasta data locuitorii participau la slujbele oficiate in biserica din orasul Faurei, fiind deserviti de catre preotul din oras.
- Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din satul Bratesu Vechi, infiintata in fostul sediu al Caminului Cultural din localitate, dupa ce in biserica veche, cu acelasi hram, construita in anul 1849, nu s-au mai putut oficia serviciile religioase, datorita starii foarte avansate de degradare, incepand cu anul 1994.
Din anul 2009, in incinta localului Dispensarului uman din satul Surdila Greci, isi desfasoara activitatea un cabinet medical, in prezent Cabinetul medical individual Dr. Papadatu Roxana Ionica, cu un medic specialist si o asistenta medicala, avand, saptamanal, zile cu program de consultatii si in celelalte sate ale comunei.
Resursele de munca si populatia ocupata
Economie locala
In ceea ce priveste structura resurselor de munca, se constata ca predomina resursele de munca tinere (15 – 44 ani), dar cu un grad redus de modernitate al structurii socio-economice a populatiei active ocupate, in principal de ponderea redusa a populatiei in sectorul tertiar (confectii, agenti de securitate).
Agricultura si cresterea animalelor reprezinta cea mai importanta sursa de venit si de ocupare a fortei de munca.
Din totalul celor aproximativ 30 de intreprinderi care isi desfasoara activitatea pe teritoriul administrativ al comunei, mai mult de jumatate sunt intreprinderi ce au ca obiect de activitate agricultura – cultura cerealelor, a plantelor leguminoase si oleaginoase, dar si cresterea animalelor, iar celelalte, comert prin desfacere cu amanuntul.